În viaţa reală, suntem corzile pe care destinul îşi plimbă arcuşul. Sol sau re sau la sau mi.
În viaţa plăsmuită, suntem însăşi cutia de rezonanţă, intensificând sentimente, exaltând trăiri, sporind de la Pământ la Cer bucuria că suntem iubiţi.
Niciun alt instrument muzical nu amplifică mai mult setea de libertate decât vioara, nu reproduce mai complet aspiraţia noastră spre libertate cum o face vioara.
E plină lumea de poveşti despre viori, trebuie doar să le ascultăm – într-o fostă catedrală londoneză sau într-o staţie de metrou. În afara poveştii noastre, viorile îşi cântă singure şi propriile lor poveşti.
Cele zece viori ale lui Einstein, violonist pasionat (a doua soţie s-a îndrăgostit de el ascultându-l cum cântă, nu descifrându-i ecuaţiile), i-ar putea cânta la unison povestea, mai convingător decât ar putea-o face orice biografie romanţată.
TIKTALK….